INTERVIU cu Drd. Caragescu Camelia – Nutriționist/Dietetician: ”Alimentația echilibrată este elementul cheie pentru sănătate, având ca bază cei 3S: Sănătos, Simplu, Sigur”

1. Care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac oamenii în alimentația lor zilnică și cum pot fi acestea corectate?

Cele mai frecvente greșeli alimentare intalnite in rândul persoanelor cu care lucrez sunt:

• Nu mai mănâncă după ora 18
  Faptul ca nu mai mâncăm dupa ora 18 nu ne slăbeste, acesta este doar un mit, foarte popularizat de multe diete și planuri alimentare. Ceea ce contează cu adevărat este balanța calorică adică numărul total de calorii pe care le consumăm și ardem în decursul unei zile. Mâncatul după această oră 18 nu îngrașă dacă alegem mese echilibrate și nu depășim necesarul zilnic de calorii. Problemele apar atunci când aceste mese târzii sunt bogate în calorii goale ca de exemplu, gustările nesănătoase, bogate în zahăr sau grăsimi nesănătoase, care se adaugă pe nesimțite la totalul caloric. Este nevoie să se țină cont de ora la care ne culcăm si ultima masă să fie cu minim 2-3 ore înainte de culcare. Pentru mesele de seară trebuie să alegem alimente echilibrate: să ne concentrăm pe proteine slabe, legume și grăsimi sănătoase, să evităm alimentele bogate în zahăr și carbohidrați simpli înainte de culcare. Foarte important să ne ascultăm organismul, dacă ne este cu adevărat foame seara târziu, este mai bine să măncăm o gustare mică și sănătoasă decât să mergem la culcare flămânzi. Foamea persistentă poate perturba somnul și poate duce la supraalimentare a doua zi. 
• Consumul excesiv de alimente procesate și zaharuri

Alimentele procesate și bogate în zaharuri adăugate (cum ar fi dulciurile, băuturile carbogazoase și snack-urile) sunt adesea consumate în exces, fiind sărace în nutrienți esențiali și bogate în calorii goale.

Trebuie să alegem alimente integrale: să optăm pentru fructe, legume, cereale integrale și proteine slabe. Să reducem zaharurile adăugate prin înlocuirea băuturilor carbogazoase și dulciurilor cu alternative mai sănătoase, cum ar fi apă sau fructe proaspete. Important să ne obișnuim să citim etichetele, pentru a verifica conținutul de zahăr și aditivi din alimentele procesate.

• Consumul insuficient de apă.

Deshidratarea este frecventă, iar oamenii nu beau suficientă apă, înlocuind-o adesea cu băuturi carbogazoase sau sucuri care conțin zahăr. Ar trebui băute aproximativ 8 pahare de apă pe zi, adaptând cantitatea în funcție de activitatea fizică și condițiile climatice. De asemenea să încercăm să încorporăm alimente bogate în apă: fructe și legume cu conținut ridicat de apă, cum ar fi castraveții, pepenele și portocalele.

• Nu mănâncă pâine/ paste/ cartofi pentru că ingrașă
  Acest obicei poate fi frustrant, trebuie să invățăm să ne cunoaștem și să ne putem bucura de acest obicei în limite normale și nicidecum excluzându-l. Să nu uităm că orice exces îngrașă.
• Ignorarea porțiilor și mâncatul în exces

Mâncatul în exces poate apărea din cauza porțiilor mari, a mâncatului din plictiseală sau stres, și a consumului de alimente bogate în calorii. Trebuie să măncăm porții controlate, să utilizăm farfurii mai mici. Important să ne ascultăm corpul, să mâncăm până la prima senzație de sațietate, nu până la supra-saturare. Trebuie acordată atenție semnalelor de foame și de sațietate. Evitarea mâncatului emoțional, prin identificarea cauzelor emoționale ale mâncatului excesiv și găsit alternative sănătoase pentru a face față stresului.

• Dacă aleg să facă sport seara la 19:00, nu mai mănâncă nimic când ajung acasă la ora la 21:00 pentru că e prea târziu.
  Complet greșit! Se va pierde masa musculară in felul acesta, iar noi incercam să o păstrăm, ba din contră să o creștem și să reducem masa grasă, iar pentru acest fapt mușchii au nevoie de resurse să se refacă. Intr-adevar este foarte important ce alegem să mâncăm după sport (asta in functie de obiectivul dorit), dar să NU mâncăm nimic este o greșală.
• Omiterea micului dejun

Să sărim peste micul dejun este o metodă ușoară pentru a scădea din caloriile unei zile, dar consecința poate fi o creștere a apetitului in ziua respectivă și poate determina nevoia unui consum mai mare de alimente la serviciu sau dorinta de a servi porții mai mari ca de obicei, sau chiar ciugulitul de tot felul de gustări, iar planul privind consumul redus de calorii s-ar putea nărui.

De reținut că un mic dejun care contine proteine și fibre poate reduce senzația de foame până la prânz.

• Înfometarea sau Săritul peste mese pentru că ajută la slăbit.

La prima vedere, poate părea logic: având mai puține mese înseamnă că sunt mai puține calorii, iar acest lucru ar trebui să ducă la pierderea în greutate, doar că realitatea este mult mai complicată. Săritul peste mese poate provoca un dezechilibru metabolic, încetinind metabolismul. Când corpul percepe o perioadă prelungită fără hrană, începe să conserve energie, ceea ce înseamnă că arde mai puține calorii. Aceasta este o adaptare evolutivă care ajută corpul să supraviețuiască în perioade de înfometare, dar atunci când încercăm să slăbim nu este sănătos. Mai mult, săritul peste mese poate duce la senzații intense de foame, ceea ce poate declanșa mâncatul excesiv în momentele ulterioare ale zilei. Aceasta nu doar că anulează reducerea calorică obținută prin săritul mesei, dar poate duce și la alegeri alimentare nesănătoase din cauza foamei necontrolate. E necesar să se consume mese echilibrate și gustări sănătoase la intervale regulate pentru a menține nivelul de energie constant. Mesele trebuiesc planificate și pregătite pentru a evita săritul peste mese și tentația de a apela la opțiuni nesănătoase.

• Ignorarea diversității alimentelor

Consumul unei varietăți limitate de alimente poate duce la deficiențe nutriționale și lipsa de diversitate în aportul de nutrienți. Așa că e necesar să includem o varietate de alimente din toate grupurile alimentare pentru a asigura un aport complet de nutrienți și să experimentăm noi alimente.

2. Cum influențează dieta sănătatea mentală și emoțională? Există anumite alimente care pot îmbunătăți starea de spirit?

Legătura dintre alimentație și starea de sănătate mintală este complexă și fascinantă fiind din ce în ce mai evidentă în ultimii ani. Ceea ce mâncăm nu afectează doar corpul nostru fizic, ci și funcțiile cognitive și starea noastră emoțională. Alegerile alimentare pot juca un rol semnificativ în menținerea echilibrului mintal și prevenirea unor afecțiuni precum depresia și anxietatea. O dietă echilibrată și variată, bogată în fructe, legume, proteine slabe, grăsimi sănătoase și carbohidrați complecși, asigură un aport necesar de nutrienți esențiali pentru sănătatea mintală. Nutrienții din alimente sunt esențiali pentru sinteza neurotransmițătorilor care reglează starea de spirit cum ar fi serotonina și dopamina, care au un rol crucial în reglarea stării de spirit. Serotonina, neurotransmițătorul asociat cu starea de spirit și sentimentul de fericire, este produsă în proporție covârșitoare în intestine. Prin urmare, un microbiom intestinal echilibrat și sănătos poate contribui la o producție adecvată de serotonină și la menținerea stării de spirit pozitive. Deficiențele în vitamine și minerale pot afecta negativ producția și funcția acestor neurotransmițători. De exemplu, triptofanul, găsit în alimente precum puiul, bananele și lactatele, poate stimula producția de serotonină, contribuind astfel la starea de bine. Acizii grași Omega 3 au un rol important în funcționarea normală a creierului. Îi găsim în peștele gras, semințele de in și nucile, alimente asociate cu reducerea riscului de depresie și anxietate. De asemenea studiile recente au evidențiat legătura dintre sănătatea mintală și sănătatea intestinului (axa creier-intestin). Un microbiom intestinal sănătos poate contribui la producția de substanțe chimice care afectează starea de spirit și anxietatea, și este susținut de alimente bogate în fibre și probiotice. De reținut că deficiențele de vitamine și minerale, cum ar fi vitamina D, vitamina B12, zincul și magneziul, pot influența starea de sănătate mintală, dezechilibrează buna funcționare a sistemului nervos și duc progresiv la degradarea funcțiilor cognitive. De asemenea consumul excesiv de alimente bogate în zaharuri și alimente procesate pot avea un impact negativ asupra stării de sănătate mintală. Pot cauza fluctuații ale nivelului de glucoză din sânge, afectând starea de spirit și nivelul de energie. Un alt factor care poate influența funcțiile cognitive și starea de spirit, este deshidratarea. Consumul excesiv de alcool și cafeină poate afecta somnul și starea de sănătate mintală. Alegerile alimentare pe care le facem influențează atât corpul nostru, cât și creierul împreună cu emoțiile noastre. Pentru o stare de sănătate mintală optimă, este important să alegem o dietă echilibrată, bogată în nutrienți esențiali, și să evităm consumul excesiv de alimente procesate și zahăr.

3. Cum recomandați oamenilor să gestioneze dietele restrictive, cum ar fi cele pentru intoleranțe alimentare sau afecțiuni autoimune?

Gestionarea dietelor restrictive, fie că sunt pentru intoleranțe alimentare, afecțiuni autoimune sau alte probleme de sănătate, poate fi complexă, dar cu o planificare atentă și informații adecvate, este posibil să se mențină o dietă echilibrată cu obținerea tuturor nutrienților necesari. Este important să se consulte un dietetician mai ales dacă este vorba despre afecțiuni autoimune sau intoleranțe, pentru a le putea oferi sfaturi personalizate în dezvoltarea  unui plan alimentar adecvat care să le aducă toți nutrienții necesari organismului. Persoanele în cauză trebuie să se familiarizeze cu alimentele care trebuie evitate și cele care sunt permise, să înțeleagă impactul fiecărei restricții asupra sănătății și să-și planifice mesele în consecință. Trebuie să se obișnuiască să citească etichetele produselor alimentare pentru a evita ingredientele care nu sunt compatibile cu dieta. Planificarea în avans a meselor îi poate ajuta să evite problemele legate de disponibilitatea alimentelor și să se asigure că au întotdeauna opțiuni potrivite. Foarte important când își creează meniul să se asigure că mesele includ o varietate de alimente pentru a acoperi toate nevoile nutriționale. De asemenea gătitul acasă le permite să controleze ingredientele și să evite contaminarea cu alimente necorespunzătoare. Acest lucru este deosebit de important pentru intoleranțele alimentare și afecțiunile autoimune. Dar în primul rând trebuie să-și accepte dieta ca o parte necesară a gestionării stării de sănătate. Răbdarea și înțelegerea pot ajuta la reducerea frustrărilor. Să facă controale regulate pentru a monitoriza starea de sănătate și pentru a evalua efectele dietei asupra organismului. Modificările în starea de sănătate pot necesita ajustări ale dietei.

4. Ce sfaturi aveți pentru persoanele care doresc să adopte o dietă vegetariană sau vegană pentru a se asigura că își satisfac toate necesitățile nutriționale?

Personal nu încurajez aceste diete, dar dacă cineva vrea să încerce recomand mai întâi să-și facă un set de analize, și să consulte un medic sau dietetician înainte de a trece la o astfel de dietă. Una dintre principalele probleme asociate cu dieta vegetariana este posibilitatea de a dezvolta deficiențe nutriționale. Unii nutrienți esențiali, cum ar fi vitamina B12, vitamina D, fierul, zincul, calciul si Omega-3, se găsesc in principal in alimentele de origine animală, iar lipsa acestor nutrienți poate duce la anemie, oboseală, probleme de concentrare și alte probleme de sănătate. De exemplu, vitamina B12 este necesară pentru sănătatea sistemului nervos, iar deficiența acesteia poate cauza probleme neurologice. De aceea este important ca cei care urmează o dietă vegetariană să consulte un dietetician pentru a le oferi îndrumare personalizată și să vină în ajutor  prin crearea unui plan alimentar echilibrat. Persoanele care adoptă astfel de diete de asemenea trebuie să facă anual analize de sânge pentru a verifica nivelurile de vitamine și minerale esențiale, cum ar fi B12, fier și vitamina D, și să învețe să-și ajusteze dieta sau suplimentele în consecință.

5. Ce părere aveți despre tendințele actuale din nutriție, cum ar fi dieta ketogenică, postul intermitent sau detoxifierea prin sucuri?

Tendințele actuale din nutriție, cum ar fi dieta ketogenică, postul intermitent și detoxifierea prin sucuri, sunt adesea discutate și promovate în media și pe platformele sociale. Fiecare dintre aceste abordări are beneficii și limitări, iar eficiența și siguranța lor pot varia în funcție de individ și de contextul specific. Iată o evaluare a fiecărei tendințe: Dieta ketogenică este o dietă cu conținut foarte scăzut de carbohidrați și crescut în grăsimi, care are ca scop inducerea stării de cetoză, în care organismul arde grăsimi pentru energie în loc de carbohidrați. Dieta ketogenică poate fi utilă pentru anumite scopuri specifice, cum ar fi gestionarea epilepsiei sau a diabetului, dar nu este potrivită pentru toată lumea. Este important să se consulte un specialist în nutriție înainte de a începe această dietă.

Postul intermitent implică alternarea între perioade de mâncare și perioade de post. Există mai multe forme, inclusiv metoda 16/8 (16 ore de post și 8 ore de alimentație) și dieta 5:2 (cinci zile de alimentație normală și două zile de restricție calorică). Persoanele cu anumite afecțiuni medicale ar trebui să evite postul intermitent, și să luăm în considerare că pentru unele persoane poate fi dificil să se adapteze la perioadele de post ceea ce poate duce la supraalimentare în timpul ferestrei de alimentație, iar atunci să fie consumate și multe alimente procesate, sărace în nutrienți dar bogate în grăsimi și zaharuri.

Dietele bazate exclusiv pe sucuri pot fi deficitare în proteine și grăsimi esențiale, ceea ce poate duce la pierderea masei musculare și la deficiențe nutriționale. Legat de detoxifierea prin sucuri, detoxifierea nu este necesară pentru că organismul are propriul sistem de curățare. Corpul nostru este echipat cu un sistem de detoxifiere natural extrem de eficient, prin mai multe organe printre care ficat, rinichi, piele, organe care funcționează continuu pentru a elimina toxinele și a menține echilibrul intern. În loc să se apeleze la diete drastice de detoxifiere, care pot fi stresante pentru corp, și pot duce la alte complicații precum steatoza hepatică e cel mai sigur să se adopte o dietă echilibrată pe termen lung. Includerea mai multor alimente naturale, neprocesate, cum ar fi legumele verzi, fructe și legume de sezon, cerealele integrale, plus un consum suficient de apă zilnic înseamnă susținerea organismului. Menținerea unui stil de viață echilibrat și sănătos este cheia pentru un corp puternic și curat din interior.

6. Cum ar trebui să se adapteze alimentația unei persoane în funcție de vârstă, gen, activitate fizică sau starea de sănătate?

Adaptarea alimentației în funcție de vârstă, gen, activitate fizică și starea de sănătate este crucială pentru a menține o sănătate optimă și a răspunde nevoilor nutriționale specifice ale fiecărei persoane. Iată cum ar trebui să se adapteze alimentația în funcție de acești factori:

Copiii și adolescenții necesită mai multe calorii și nutrienți pentru a susține creșterea și dezvoltarea. Ne focusăm pe proteine pentru dezvoltarea musculară, calciu și vitamina D pentru sănătatea oaselor.

La adulții tineri nevoile pot varia în funcție de activitatea fizică și obiectivele de sănătate (ex. menținerea unei greutăți sănătoase, performanță sportivă).

La adulții vârstnici metabolismul scade și riscul de deficiențe nutriționale crește. Trebuie pus accent pe proteine pentru menținerea masei musculare, fibre pentru sănătatea digestivă și vitamine/minerale (ex. vitamina B12, calciu, vitamina D).

Bărbații de obicei, au nevoie de mai multe calorii și proteine decât femeile, datorită masei musculare mai mari.

Femeile pot avea nevoi mai mari de fier, mai ales în perioada menstruală. În timpul sarcinii și alăptării, nevoile nutriționale cresc semnificativ.

Pentru persoanele sedentare caloriile trebuie să fie ajustate pentru a evita creșterea în greutate. Trebuie pus accent pe alimente cu densitate nutritivă mare.

Persoanele Active/sportivii necesită mai multe calorii și proteine pentru recuperare și performanță, carbohidrați pentru energie și proteine pentru repararea mușchilor.

Iar dacă vorbim despre diferite afecțiuni, trebuie să se țină cont de boala în sine, analize medicale, anumite restricții, etc.

În concluzie, adaptarea alimentației în funcție de vârstă, gen, activitate fizică și starea de sănătate este crucială pentru a menține o bună sănătate. Este important să se personalizeze dieta în funcție de nevoile individuale cu ajutorul unui specialist în nutriție care poate da sfaturi și planuri alimentare personalizate.

7. Cum putem combate dezinformarea din domeniul nutriției, având în vedere multitudinea de sfaturi și recomandări contradictorii din media și internet?

Combaterea dezinformării în domeniul nutriției este esențială pentru promovarea unei alimentații sănătoase și a bunăstării generale. Într-o eră în care informațiile sunt ușor accesibile, dar nu întotdeauna corecte sau bazate pe dovezi științifice, iată câteva strategii pentru a naviga prin multitudinea de sfaturi și recomandări contradictorii:

• Să verificăm ca informațiile să fie din surse recunoscute și respectabile, cum ar fi organizațiile de sănătate publică (ex. OMS, CDC), universități de renume, și publicații științifice.
• Să evitam site-urile dubioase care promovează produse sau diete, fără o bază științifică clară și care sunt pline de afirmații exagerate sau nefondate.
• Să căutăm dovezi științifice. Utilizarea bazelor de date științifice (ex. pubmed, sciencedirect) poate fi utilă.
• Să consultăm profesioniști în nutriție-dieteticieni autorizați, care au studii de specialitate și care sunt membri ai organizațiilor profesionale relevante.
• Să citim cărți și articole scrise de experți în domeniu, care abordează nutriția într-un mod bazat pe dovezi.
• Să fim critici și sceptici cu informațiile de pe Internet care promit soluții rapide sau care sunt prea bune pentru a fi adevărate. Trebuie verificate dacă afirmațiile sunt susținute de dovezi științifice și să nu ne bazăm pe sfaturi și recomandări care nu sunt susținute de cercetări științifice și nu sunt aprobate de profesioniști din domeniu.

Atenție și la influencerii care dau tot felul de sfaturi legate de nutriție, dar din păcate aceștia nu profesează într-un cabinet, ca să se întâlnească cu diferite situații practice, și să nu uităm că una e teoria și alta e practica. Într-o lume cu atât de multe informații contradictorii, educația continuă și consultarea surselor credibile sunt esențiale pentru a naviga corect în domeniul nutriției.

8. Care sunt semnele unei relații nesănătoase cu mâncarea și ce recomandări aveți pentru cei care încearcă să dezvolte o relație mai bună cu alimentele?

Relația cu mâncarea este esențială pentru sănătatea fizică și mentală. O relație nesănătoasă cu mâncarea poate avea efecte negative semnificative asupra bunăstării generale. Iată cum să recunoști semnele unei relații nesănătoase cu mâncarea :

• Consumul Emoțional: Mâncatul ca răspuns la emoții, cum ar fi stresul, tristețea, anxietatea sau plictiseala, fără a fi ghidat de senzația de foame reală.
• Restricție Severă sau Diete Extreme: Încercarea de a urma diete foarte restrictive sau extreme care elimină grupuri întregi de alimente poate duce la comportamente alimentare nesănătoase și la sentimentul de privațiune.
• Vinovăție și Rușine: Sentimentele de vinovăție sau rușine după ce ai mâncat anumite alimente, ceea ce poate duce la cicluri de mâncat compulsiv și restricție.
• Mâncatul Involuntar sau Automat: Mâncatul fără a fi conștient de ceea ce consumi, cum ar fi mâncatul din plictiseală, în fața televizorului, telefonului sau fără a savura efectiv alimentele.
• Preocuparea Constantă cu Greutatea și Aspectul: Gândurile obsesive despre greutate, numărarea caloriilor sau măsurarea constantă a progresului poate indica o relație nesănătoasă cu mâncarea.
• Compulsivitate și Controlul: Sentimentele de pierdere a controlului în fața alimentelor, mâncatul compulsiv sau binge eating pot fi indicii ale unei relații nesănătoase.
• Negarea Foamei: Evitarea mâncatului pentru a pierde în greutate sau a respecta anumite reguli alimentare, chiar și atunci când corpul cere hrană.
• Obsesia caloriilor. Foarte multe persoane manâncă doar după ce și-au numărat caloriile sau și-au cântărit mâncarea, ceea ce duce la un stres, pentru că nu reușești să te concentrezi pe gustul mâncării, să te bucuri de ea, să o savurezi…

Recomandări pentru Dezvoltarea unei Relații Mai Sănătoase cu Alimentele

• Ascultă-ți Corpul: Învață să recunoști semnalele de foame și sațietate ale corpului tău. Mânâncă atunci când îți este foame și oprește-te atunci când ești sătul.
• Adoptă o Alimentație Echilibrată și Variată: Optează pentru o dietă care include o varietate de alimente, inclusiv fructe, legume, proteine slabe, cereale integrale și grăsimi sănătoase. Evită extremele și învață să te bucuri de toate alimentele cu moderatie.
• Fii Conștient în Timpul Mesei: Practică alimentația conștientă (mindful eating) prin savurarea fiecărei înghițituri, evitând distragerile și concentrându-te pe experiența gustului și texturii alimentelor.
• Dezvoltă Strategii de Gestionare a Stresului: Identifică și aplică metode de gestionare a stresului care nu implică mâncarea, cum ar fi exercițiile fizice, meditația sau tehnici de relaxare.
• Evită Restricțiile Extremiste cu sunt dietele restrictive care elimină complet anumite grupe de alimente. În schimb, promovează un stil de viață alimentar care permite flexibilitate și includerea tuturor alimentelor într-un mod echilibrat.
• Creează Obiceiuri Alimentare Pozitive: Stabilește obiceiuri alimentare sănătoase, cum ar fi mese regulate și gustări echilibrate, pentru a menține nivelul de energie și a preveni foamea excesivă sau mâncatul compulsiv.
• Acceptă-ți Corpul: Lucrează la acceptarea corpului tău așa cum este și concentrează-te pe aspectele pozitive ale sănătății și bunăstării tale, mai degrabă decât pe aspectul fizic sau greutatea corporală.
• Consultă un Specialist: Dacă ai dificultăți majore în a dezvolta o relație sănătoasă cu mâncarea, nu ezita să consulți un dietetician sau psiholog specializat în tulburări alimentare.
• Educație Nutrițională: Informează-te despre nutriție și înțelege cum diferite alimente influențează sănătatea. Cunoașterea informată te poate ajuta să faci alegeri alimentare mai bune și să dezvolți o relație mai sănătoasă cu mâncarea.
• Fă Exercitii Fizice Regulate: Activitatea fizică regulată nu numai că ajută la menținerea unei greutăți sănătoase, dar contribuie și la bunăstarea mentală și fizică, influențând pozitiv percepția și relația cu mâncarea.

Dezvoltarea unei relații sănătoase cu mâncarea implică echilibru, conștientizare și acceptare. Prin aplicarea acestor recomandări, poți îmbunătăți modul în care te raportezi la alimentație și să te bucuri de o stare de bine mai bună

9. Cum influențează microbiomul intestinal sănătatea generală și ce alimente ajută la menținerea unui microbiom echilibrat?

Microbiomul intestinal este un aspect esențial al sănătății generale, având un impact profund asupra multor aspecte ale funcționării organismului. Iată cum influențează microbiomul intestinal sănătatea generală și ce alimente contribuie la menținerea unui microbiom echilibrat:

Influența Microbiomului Intestinal asupra Sănătății Generale

1. Digestia și Absorbția Nutrienților: Microbiomul intestinal ajută la digestia alimentelor, descompunând compușii care nu pot fi procesati de enzime. Acesta contribuie la absorbția eficientă a nutrienților, inclusiv a vitaminelor și mineralelor esențiale.
2. Sistemul Imunitar: Microbiomul intestinal joacă un rol crucial în dezvoltarea și funcționarea sistemului imunitar. Microbii din intestin ajută la modularea răspunsului imunitar și protejează împotriva infecțiilor și a inflamației cronice. Un microbiom echilibrat poate preveni dezvoltarea bolilor autoimune și a alergiilor.
3. Inflamația: Un microbiom sănătos contribuie la menținerea unui nivel scăzut de inflamație în organism. Dezechilibrele în microbiom pot duce la inflamație cronică, care este asociată cu multe afecțiuni, inclusiv boli cardiovasculare, diabet și cancer.
4. Sănătatea Mintală: Există o legătură strânsă între microbiomul intestinal și sănătatea mintală, cunoscută sub numele de „axa intestin-creier”. Microbii intestinali pot influența starea de spirit și funcția cognitivă prin producția de neurotransmițători și prin influențarea nivelului de inflamație.
5. Controlul Greutății Corporale: Microbiomul intestinal poate influența metabolismul și stocarea grăsimilor. Un microbiom echilibrat ajută la menținerea unui metabolism sănătos și poate preveni obezitatea și alte tulburări metabolice.

Alimente care Ajută la Menținerea unui Microbiom Echilibrat

1. Fibrele Alimentare: Alimentele bogate în fibre sunt esențiale pentru sănătatea microbiomului intestinal. Fibrele servesc drept hrană pentru bacteriile benefice din intestin, stimulând creșterea și activitatea acestora. Exemple: fructe, legume, leguminose, cereale integrale.
2. Probiotice: Probioticele sunt bacterii vii care, atunci când sunt consumate în cantități adecvate, oferă beneficii pentru sănătatea intestinului. Alimentele bogate în probiotice includ:Iaurt (în special cele care conțin culturi vii), kefir, kimchi,varză murată.
3. Prebiotice: Prebioticele sunt compuși nedigestibili care stimulează activitatea bacteriilor benefice din intestin. Alimentele prebiotice includ:Banane (mai ales cele necoapte), ceapă, usturoi, praz, sparanghel, etc.
4. Alimente Fermentate: Alimentele fermentate contribuie la diversitatea și echilibrul microbiomului intestinal. Exemple:kombucha, tempeh, brânză fermentată.
5. Grăsimi Sănătoase: Grăsimile sănătoase, cum ar fi cele din peștele gras și uleiurile vegetale, pot influența pozitiv microbiomul intestinal.
6. Antioxidanți și Polifenoli: Alimentele bogate în antioxidanți și polifenoli au un efect benefic asupra microbiomului intestinal prin reducerea inflamației și sprijinirea sănătății bacteriilor intestinale. Exemple:ceai verde, cacao (ciocolata neagră), fructe de pădure.

Strategii Adiționale pentru Menținerea unui Microbiom Sănătos

• Reducerea Consumul de Alimente Procesate: Alimentele procesate și bogate în zaharuri pot perturba echilibrul microbiomului și pot favoriza creșterea bacteriilor dăunătoare.
• Menținerea unei Hidratări Adecvate: Consumul suficient de apă este important pentru funcționarea optimă a tractului gastrointestinal.
• Reducerea Stresului: Stresul cronic poate afecta negativ microbiomul intestinal, deci tehnici de gestionare a stresului, cum ar fi meditația și exercițiile fizice, sunt de asemenea importante.

În concluzie, menținerea unui microbiom intestinal echilibrat este crucială pentru sănătatea generală și poate fi realizată printr-o dietă variată, bogată în fibre, probiotice, prebiotice și alimente fermentate, combinată cu un stil de viață sănătos.

10. Care sunt cele mai mari provocări pe care le întâmpinați în practica dumneavoastră și cum le depășiți pentru a oferi cele mai bune recomandări pacienților de la Check Med Satu Mare?

Cele mai mari provocări pe care le întâmpin în practica mea ca nutritionist dietetician la centrul medical Check Med includ:

1. Variabilitatea și Complexitatea Nevoilor Pacienților: Fiecare pacient are nevoi nutriționale unice bazate pe istoricul medical, stilul de viață și preferințele personale. În plus, mulți pacienți au probleme de sănătate complexe care necesită recomandări personalizate. Abordez această provocare printr-o evaluare detaliată a fiecărui pacient și prin adaptarea planurilor nutriționale la nevoile lor specifice. Mă asigur că țin cont de toate aspectele relevante, inclusiv de preferințele alimentare și de posibilele restricții culturale sau religioase. De asemenea, studiez în permanență cele mai recente cercetări și practici nutriționale pentru a oferi cele mai bune recomandări.
2. Educația și Motivația Pacienților: Mulți pacienți întâmpină dificultăți în a adera la recomandările nutriționale din cauza lipsei de cunoștințe sau a motivației. Încerc să educ pacienții despre importanța alegerilor nutriționale și despre impactul acestora asupra sănătății lor. Încerc să fac informațiile ușor de înțeles și să ofer exemple practice care să fie relevante pentru viața lor de zi cu zi. În plus, mă străduiesc sa dezvolt un plan de acțiune care să fie realist și realizabil, motivându-i să facă schimbări treptate și sustenabile.
3. Gestionarea Complexității Dietelor și a Restricțiilor Alimentare: Este adesea provocator să gestionez dietele care trebuie să fie adaptate în funcție de restricții medicale, alergii sau intoleranțe alimentare, ca să asigure toate nevoile nutriționale ale pacientului. Colaborez cu alți specialiști în sănătate, cum ar fi medicii de diferite specializări, pentru a asigura o abordare integrată. În plus, folosesc resurse și instrumente de planificare a meselor care mă ajută să găsesc alternative nutritive și echilibrate pentru pacienții cu restricții alimentare.
4. Problemele de Acces și Disponibilitate a Alimentelor: Uneori, pacienții au dificultăți în a accesa alimentele necesare din cauza limitărilor financiare sau a disponibilității produselor în zona în care locuiesc. Încerc să educ pacienții despre opțiuni alimentare accesibile și eficiente din punct de vedere al costurilor, inclusiv despre utilizarea produselor sezoniere și despre tehnici de gătit care maximizează valoarea nutritivă a alimentelor disponibile. De asemenea, îi încurajez să exploreze alternative locale și să profite de resursele comunității pentru a îmbunătăți accesul la alimente sănătoase.

În general, abordarea acestor provocări implică o combinație de educație continuă, personalizare a planurilor nutriționale și colaborare interdisciplinară. Scopul meu este întotdeauna să sprijin pacienții în atingerea obiectivelor lor de sănătate și să le ofer soluții care să fie atât eficiente, cât și realizabile.

A consemnat  Adrian BILANICI